23 July 2012

De-a alba-neagra cu Referendumul

Vine mult-așteptatul Referendum pe data de 29 iulie. Mare larmă în toată țara, toată lumea îl vrea pe marinar jos...dar cu ce preț, domnilor?

Nu sunt tocmai în măsură să vorbesc despre politică. Îmi place politica la fel cum îmi plac și reclamele la Catena dar m-am simțit nevoită să îmi exprim părerea - nu că ar fi bună dar mă face să mă simt nițel mai importantă și crește pipota în mine mai cu spor.

După cum spuneam, toată țara vrea marinarul cu ochi sprinteni înfipt pe un băț și așezat cuminte la intrarea în România, ca să vază și *ochile* celor de prin străinătățuri ce asupriți și nedreptățiți suntem noi. Cu mine în frunte. Nu doar pentru că aș fi împotriva demersurilor făcute în timpul superbului său mandat, ci pentru că e un prilej nemaipomenit să ne întoarcem la stadiul în care alergăm ca niște imbecili pe străzi cu torțe aprinse și furci. Și mie îmi plac tare trebile astea primitive pentru că ne definesc perfect ca indivizi. Deviez, mai departe....

După lungi dezbateri cu mine însămi, după ce canalele mass-media bine plătite mă spălară sănătos pe creier (vai de mine! instituții de presă cumpărate?! la noi??) și după treceri repetate de la *muie Băsescu* la *huăăă comuniști useliști*, ajunsăi la o concluzie.

Am vrut să votez demiterea porcului băsist de la conducerea statului român, și asta nu doar pentru că a învârtit grave mânării, ci pentru că de mult timp nu am mai avut parte de asemenea insulte - aici mă refer ca popor. Situația nu a fost roz nici când am aruncat un ochi în tabăra adversă, la alde plagiatorul Ponta si tovarășul Crin Antonescu (v-ați prins?).

Când a candidat în 2009 (cred) Antonescu am dat cu ștampila. Nu știu unde a dispărut omul pe care îl vedeam atunci însă un om care este condus de corectitudine nu va urma calea aleasă în prezent și nu ar încerca să combată un rahat de câine cu unul de urs. Semnele sunt atât de evidente încât este lesne să le mai discutăm - atâta timp cât Crin Antonescu si Victor Ponta vor căuta să obțină frâiele țării, ne este amenințată democrația (mă rog, vagul iz democratic care a mai rămas pe plaiurile mioritice). USL-ul își face campanie pe spinarea lui Băsescu. Se iau frumos afișe electorale pe care sunt marcate cu sfântul Arial lozinci de tipul *ne-a umilit/te-au umilit/ți-au făcut/ți-a dres* și se aruncă încontinuu cu, scuzați limbajul licențios, căcat în leșul deja puțitor al marinarului.

Să scurtez ideea: La Referendum mă văd nevoită să votez *pro* marinar. Dacă Băsescu este dat la o parte, vă puteți lua adio de la orice urmă de corectitudine rămasă în actualul spectru politic. Prin asta nu vreau să sugerez că președintele demis ar avea vreo urmă de umanitate ci că hienele care i-ar urma la sfântul tron sunt mai crude.
Ce preferă românii? Un rău pe care îl cunosc, sau un rău absolut, care deja și-a etalat abilitățile, mascat fiind de ura profundă a românilor vis-a-vis de Băsescu? Chiar am ajuns să fim prostiți la noi în țară (întrebare absurdă și relativ retorică, dacă mi se permite îndrăzneala)?

Dacă Băsescu este demis cine îi va lua locul? Va veni vreun cavaler nobil călare pe un unicorn inorog, ținând în mână un sceptru fermecat cu care va împărți dreptate? Nu, va veni USL-ul, pentru că noi, românii, suntem suficient de tonți încât să le atribuim o reușită mascată de ilegalitate și să ne lăsăm orbiți de cuvinte pompoase și nesusținute de punerea în practică.

În alți ani, prostirea în masă se efectua mai simplu: Se lua un nea Caisă, se promiteau salarii mai mari, maidanezi mai puțini, pensii decente și shaorme mai ieftine. În momentul de față, USL apelează la nevoia sau dorința cea mai mare a românului de rând: plecarea de la putere a marinarului. Astfel, ne aflăm în situația în care nu mai vedem mojiciile hienelor din USL pentru că noi urmărim un scop simplu și necesar, fără a ne gândi la consecințe.
Situația este de altfel amuzantă. Este ca și cum am vrea cu tot dinadinsul ca un zid să fie dărâmat dar nu ne gândim ce vom face în momentul în care oamenii aflați de cealaltă parte a sa ne vor ataca. Propun, așadar, amânarea momentului în care zidul va fi exterminat ca un chist canceros și găsirea de soluții pentru o opțiune REALĂ la viitoarele alegeri prezidențiale.

USL nu este o opțiune și sper că și alți oameni sunt conștienți de asta, contrar numărului semnificativ de ciumpalăi care au pus botul la afișele electorale cu *cetățeni umiliți* (care și-au plătit chiria pe un an după apariții pe panouri, chiar daca mesajul general este, sinceri sa fim, același), cu ochii umezi și povești lacrimogene. Cu toții suntem în același rahat iar la Referendum alegem dacă vrem să sărim în altul sau să îl mai suportăm puțin pe cel pe care, de bine, de rău, îl cunoaștem și, a se scuza paralela, știm ce conține. Pe urmă om vedea...întâi să pregătim terenul.

1 comment:

  1. Eu sper sa participe toti romanii pentru a reusit ceva

    ReplyDelete