Formatia suedeza Ondskapt este unul dintre cele mai mari nume din sfera orthodox black metal (gen care la randul lui se bucura de un "scene" destul de restrans, ca sa va faceti si voi o idee). Pentru cunoscatori, numele spune multe. Pentru oamenii mai putin pasionati de acest gen de muzica, va pot spune doar ca nu suna deloc ca Dimmu Borgir. Scriu aceasta recenzie pentru ca pe Last.fm si Rate Your Music, acest album nu a fost tocmai aplaudat. Eu cred ca merita mai multe laude, chiar si pe internet. Nu voi incerca sa apar albumul sau trupa prin argumente prea tocite si fortate, adica stupide. Voi incerca scriu despre muzica si cam atat. Veti gasi mai jos link-uri la piesele de pe album, dar sunt pe YouTube, deci nu stiu pentru cat timp vor fi disponibile la audiere.
Artist: Ondskapt
Album: Arisen From The Ashes
Gen: orthodox black metal
Lansat: 12 martie 2010
Tara: Suedia
1. Intro
2. Ominous Worship Of The Divine
3. A Graveyard Night
4. Vehicle Of Stone
5. Astute Sceptre
6. Impaled By The Fundaments Of Our Time
7. Killing The Human Mind
8. Arisen From The Ashes
Ondskapt - MySpace - Osmose Productions
In ansamblu, albumul difera un pic prin sunet fata de materialele mai vechi. Productia este de o calitate mai curata, dar nu este o diferenta enorma aici. Ritmul pieselor este un punct forte. Acesta este destul de variat si cateodata te aminteste de hard rock si thrash metal. Daca cautati inca o parada de blast-beats & power-chords, acesta nu este black metal-ul vostru. Chitarile suna foarte bine, chiar prea bine la anumite parti. Indraznesc sa zic ca suna chiar "catchy" din cand in cand. Din aceste motive, anumite teme tind spre black'n'roll, dar nu intr-o masura in care sa deranjeze. Ceea ce lipseste, insa, sunt vocalele mai variate si mai multe sample-uri care sa faca sunetul mai jegos si malefic. Versurile sunt tipice pentru gen si pentru trupa: satanism teistic si o veneratie bolnava pentru moarte. Stiu ca acesta este un prag de care se impiedica multi ascultatori. Ne vom preface ca ei nu exista.
Dupa un intro modest, gasca lui Acerbus (vocale, chitari) revine in plina forta cu o piesa care ar fi mers excelent si pe albumul precedent. Ascultand-o, ma intrebam de ce zic unii ca asta nu-i Ondskapt care a fost odata. Ominous Worship Of The Divine este dovada pentru exact opusul.
"Hitul" albumului, A Graveyard Night are inceputul perfect de piesa de metal extrem. Calm, letargic, tarat, apoi se trezeste un zmeu. Din mocirla adanca a primelor parti, se inalta un refren monstruos catre registre mai inalte. Dupa un bridge cu arpegii si note sustinute, a la orthodox black metal, baietii ne arata cum trebuie revenit la un riff impetuos cu niste shredding care suna ca un roi de lacuste. Sampling-ul e mai reusit aici.
Tempoul este variat in continuare, piesele urmatoare devenind un pic prea progresive, dar nu si lipsite de elemente care sa ne aminteasca despre care trupa e vorba. Vocalele mai incearca chestii, dar lipsesc acele tipete care le dadeau stralucirea in trecut. Pe Astute Sceptre ne intampina o variatie a unui riff cunoscut de pe Dödens Evangelium. Asta nu-i o problema, caci acel riff marcheaza un moment de glorie pe acel material, iar pe piesa asta n-ar fi mers altceva, fara ca restul melodiei sa devina necaracteristica trupei. Asa se reanimeaza un hoit putred... Urmatoarea piesa o ia mai usor. Suna malefic, pute, e dezgustatoare, dar este lenta si daca ar fi sa dam sens notiunii de "balada black metal", ar fi un candidat excelent. Desigur un solo cu tremolouri si ceva shredding apare si aici, fara discutii. Slava eterna Domnului!
Apropriandu-ne de finalul inregistrarii, asistam la intoarcerea muzicii din mormant, pe Killing The Human Mind. Deja ne-am putut obisnui cu dinamica chitarilor in parte si cu break-urile melodice. Albumului se incheie cu o lovitura de forta care tot odata da titlul editiei. Insa aceasta manifestare curata a maleficului este una scurta, urmata de niste parti mai relaxate, stinse brusc de liniste...
Ca o ultima idee, reactia multor fani fata de acest album a fost mai proasta decat cea fata de albume mai slabe de catre alte trupe. Mi se pare un comportament de "fanboy" frustrat, chiar daca e vorba de black metal religios. Nu doresc sa intru in argumente despre "asteptari de la un artist" si alte porcarii, iar gustul e ca un anus. Cu totii avem unu. Inca odata, afirm ca aceast jeg infernal este o capodopera Ondskapt si merita mai multa slava, chiar si de la niste copii pierde-vremea de pe internet.
Originalitate: 8
Muzicalitate: 10
Structura: 9
Productie: 8
No comments:
Post a Comment