25 August 2010

Porcul şi viaţa

Obiectul de studiu al orei de astăzi sunt frustraţii. Cu siguranţă aţi dat peste ei şi foarte probabil cunoaşteţi destule cazuri. Am putea spune chiar că frustratul este unul din brandurile României, mai eficient decât frunzuliţa de la păsărica doamnei ministrese blonde. Eu cel puţin, de fiecare dată când mă aflu într-un aeroport străin recunosc imediat poarta de îmbarcare acasă după feţele crispate ale conaţionalilor. Iar privirile crunte pe care le aruncă nefericitului pilot care iese după aterizare să salute pe toată lumea sunt unice în lume.

De ce totuşi ne înecăm cu, iar apoi borşim frustraţi la tot pasul? Cine i-a mai căcat şi pe ăştia, ca şi cum n-am avea destule probleme? Lucrurile sunt simple: sunt nefutuţi. Bine, unii mai au cate un partener pe care-l fut cu aceeaşi pasiune cu care ar fute o găleata, aşa că şi cazul ăsta se reduce tot la prima ipoteză. După un pic de lipsă imediat se instalează şi frustrarea şi avem parte de comportamente de genu:

- vânzători care sar ca prinşi de coaie cand încerci să atingi produsele pe care le vând

- indivizii care nu pot sta la o coadă fără să punfnească, să transpire violent (când nu te fuţi de ce să te dai cu deodorant sau parfum?), să se jeluiască de tristeţea vieţii lor şi să se împingă în toate felurile

- isterici insomniaci care sparg mingile copiilor mici care se joacă în faţa blocului sau, după caz, aruncă după ei cu un borcan

- tipi de la service care se uită la tine ca şi cum eşti cel mai mare imbecil că ai un aparat stricat în garanţie şi îndrăzneşti să-i deranjezi din suprema lor stare dumnezeiască; evident că ţi-l strică şi mai tare şi tot ei îţi fac scandal

- vecini care verifică pe după perdea cum te îmbraci şi ce faci în casă, având apoi grijă să ştie toată lumea; vai şi amar dacă nu ai avea jaluzele că probabil ar fi un întreg scandal despre cum ţi-o tragi în moduri indecente şi revoltătoare (btw, entitatea feminină a acestui blog s-ar putea să detalieze curând acest subiect)

- rude pe care nu le vezi în viaţa ta şi pe care nu dai o ceapă degerată, dar care trimit tone de SMS-uri de sărbători, înconjurându-te de lumină, speranţă, veselie, inocenţă şi mai ales cumpătare; apoi te trezeşti cu ele prin spitale după ce au borât un porc întreg pe scări în seara de crăciun

- şoferii care claxonează şi te ocărăsc fiindcă atunci când au intrat ei în depăşire nu ai pus frână şi te-ai aruncat în şanţul de pe marginea drumului

- fetele de la emisiunea lu bote (sau alea sunt prea-futute?!)

Şi exemplele pot continua la nesfârşit. Dar hai să fim sinceri, nu-i aşa că fără frustraţi viaţa noastră ar fi mult mai tristă?

12 comments:

  1. Intr-adevar ar fi viata mult mai trista. Mi-as inchide blogul, ce naiba?

    PS: M-ai dat de gol cu urmatoarea postare. Meanie.

    ReplyDelete
  2. am patit-o cu un individ care avea probabil un fetish cu aruncarea borcanelor de la etaj,cu unicul scop de a sparge capul copiilor din parculetul din fata blocului. crazy shit man

    ReplyDelete
  3. @ tovaraşa conducătoare: N-a fost cu intenţie. Hmm...de ce vii cu fierul ăla spre mine? Stai aşa, nu! Oh God, no...

    ReplyDelete
  4. This reminds me...

    Aveam o vecină once, dead now though, care în fiecare iarnă avea o pasiune în a arunca apă fiartă peste mine, cred că era ceva profund excitant pentru ea.

    Bă, ce se aude cu vânzătoarele de cartele Metrorex ?
    *grin*

    ReplyDelete
  5. Dar don'soara preoteasa cand mai scrie? mai vreau postari din alea unde ia la pula pe toata lumea!

    ReplyDelete
  6. @ Anonymous

    Aşa e cu preotesele...au taine ce nouă nu e este dat să le cunoaştem. Eu unul habar n-am.

    ReplyDelete
  7. Intr-adevar, preotesele astea sunt pline de taine. Oricum draguta ironia. Am writer's block.

    ReplyDelete
  8. so damn true,mai ales faza cu vanzatorii,eram intr-o zi prin magazin si bag mana in buzunar sa scot banii si vine o..supraveghetoare sau ce era si zice "ia sa vad ce ai in buzunar" eram like "wtf ??"

    ReplyDelete
  9. Aşa mi s-a întamplat într-o librarie. Era iarnă şi avem o haină groasă. Înăuntru era cald, aşa că m-am descheiat. M-am învartit pe acolo după care am luat o carte şi m-am dus la casă să o plătesc. Iar ăla: "aaa, aveai bani...atunci de ce ai mai încercat să o bagi sub haină? te-am vazut eu..."

    ReplyDelete
  10. asta-i romanica,odata a iesit dupa mine ca aveam buzunarul incarcat cu telefonul si mp4-ul si nici nu si-a cerut scuze dupa. btw unde e chestia aia de "follow this blog":D?

    sorry i'm new to blogspot^^

    ReplyDelete